„Un mediu de lucru sigur și sănătos – un principiu fundamental și un drept la locul de muncă” este sloganul din acest an al Zilei Mondiale a Securității și Sănătății în Muncă, marcată anual, pe 28 aprilie, cu scopul de a promova prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale.

Securitatea şi sănătatea în muncă este unul dintre domeniile prioritare ale politicilor naţionale din sfera muncii, finalitatea acestora fiind protejarea vieţii, integrităţii şi sănătăţii salariaţilor, diminuarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi crearea unor condiţii de muncă care să asigure confortul fizic, psihic și social.

Odată cu obținerea statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, în țara noastră s-a intensificat realizarea strategiei europene în domeniul sănătății și securității în muncă. De asemenea, continuă procesul de racordare a legislației naționale la cea internațională, demarat cu mult înainte de semnarea Acordului de asociere RM-UE.

Totodată, Ministerul Muncii și Protecției Sociale elaborează un program național în domeniul raporturilor de muncă, adaptat la standardele europene, cu o componentă dedicată sporirii nivelului de securitate și sănătate în muncă și diminuării considerabile a numărului de persoane accidentate la locul de muncă.

În pofida aspectelor și tendințelor pozitive privind dezvoltarea cadrului normativ în domeniul și armonizarea acestuia cu directivele Uniunii Europene, atitudinea angajatorilor față de sănătatea și securitatea în muncă nu se ridică la nivelul așteptărilor.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, anual se produc peste 500 de accidente la locul de muncă. În anul 2022, s-au înregistrat 562 de accidente. Deși numărul este cu 10% mai mic decât în 2021, el este mult mai mare decât în țările UE.

Implementarea și respectarea defectuoasă a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă influențează și numărul îmbolnăvirilor profesionale, cauzate de acțiunea nocivă a factorilor fizici, chimici și biologici, specifici locului de muncă, sau de suprasolicitarea organismului uman în timpul îndeplinirii unei meserii sau profesii.

Între anii 2011-2021, în Republica Moldova, au fost înregistrate mai mult de 30 de cazuri de boli profesionale, în urma cărora au fost afectate peste 40 de persoane. Cei mai frecvenți factori nocivi care provoacă îmbolnăvirea profesională sunt vibrațiile (42%), substanțele chimice toxice (25%) și germenii patogeni (20%), iar cei mai expuși la acest risc sunt: mecanizatorii, lucrătorii medicali și muncitorii de la întreprinderi.

Cu acest prilej, îi îndemnăm pe toți salariații să respecte cerințele de securitate la locul de muncă, iar pe angajatori să creeze condiții cât mai prielnice pentru o muncă sănătoasă și în siguranță.